Excelența – firesc, nu ideal


11143255_442803705900587_6555351005514923973_nExcelența… O temă pe cât de frumoasă și specifică, pe atât de provocatoare și generoasă.

Până să definesc excelența, voi începe prin a spune ce NU este excelența.

Excelența nu este ”merge și așa”, nu este ”e de vină sistemul” și nu este ”eu știu tot din acest domeniu, nu mai am ce învăța”, după cum nu este nici perfecționism, sau căutarea constantă a perfecțiunii care nu poate fi nicicând atinsă, lăsând loc doar frustrării pe termen lung.

Din punctul meu de vedere, pe lângă multe situații pozitive, 2 dintre situațiile negative cu care ne-am confruntat noi, ca națiune sunt: dacă până în 1989 aveam specialiști pe diferite domenii de activitate, dintre cele mai de bază (cizmărie, lăcătuș, alți reparatori, până la cercetători de nivel înalt), dar ne lipseau oamenii care să promoveze și să vândă corect acele produse, după `89, dar mai ales după 2000, avem vânzători care, după instruiri repetate și extrem de bine realizate, sunt în stare să vândă și gheață la eschimoși, însă nu prea mai avem gheață, adică încep să ne lipsească specialiștii și produsele efective care să fie vândute. Adică e știut, serviciile surclasează drastic producția.

Pe scurt, dacă înainte aveam CE?, dar ne lipsea CUM? să vindem, acum știm CUM să vindem, dar ne cam lipsește CE-ul din ecuație. Ei bine, din punctul meu de vedere, EXCELENȚA acoperă ambele arii și CE și CUM.

Dacă at fi să definesc excelența prin 3 cuvinte, acestea ar fi: CALITATE, CALITATE și CALITATE

  • calitatea intrinsecă
  • calitatea umană
  • calitatea relației

La ce m-am referit de fapt?

Prima componentă a calității se referă la CALITATEA INTRINSECĂ. Din punctul meu de vedere, unul din ingredientele succesului pe termen lung este de a avea un înalt grad de calitate în tot ceea ce faci și oferi. Iar excelența nu este apanajul strict al domeniile savante de genul astrofizică, neuroștiințele, studiul geneticii, fizicii cuantice, ultimele descoperiri din IT sau oricum al acelei pături foarte îngustă de cercetători/savanți/milionari. Nu, la excelență are dreptul orice activitate, din toate păturile de dificultate.

Dacă e să privim cu atenție, descoperim că excelența, definită prin calitatea intrinsecă ridicată și durabilă/constantă în timp o întâlnim la oamenii de lângă noi, oameni cu care interacționăm și cu care relaționăm la un moment dat al vieții noastre sau pe termen lung.

Și ca să fiu mai clară, iată la ce mă refer:

Doamna Viorica este cea de la care cumpăr brânză, smântână și lapte proaspăt de vreo 10 ani. Și constant, constat la ea același fenomen. Are prețurile cu între 20 – 50% mai mari decât ale celorlalte ”vecine” care vând aceleași produse în piață. Ajunge cam la ora 9-9:30 la piață și din momentul în care ajunge, la ea se face coadă. Și nu pleacă niciodată acasă cu produse nevândute. Vine o singură zi pe săptămână la piață și livrează CALITATE. De aceea eu și alții de fapt, îi suntem clienți fideli.

Doamna profesoară Xenia Bortă a fost cea care mi-a predat limba română în clasele 5-8. De la dumneaei am prins un drag nebun de limba română corect scrisă și vorbită. De la dumneaei am prins acest respect profund față de autenticul românesc reprezentat de draga noastră limba română, cu cratimele fix la locul lor, cu scrisul cu diacritice și în comunicațiile uzuale și în cele oficiale, cu atenția să nu cumva să asociez ”foarte” cu ”corect”, ”minunat”, ”întreg”, ”complet”. Modul cum m-a învățat să iubesc limba română a stat la baza descoperirii pasiunii mele, mai târziu, și anume aceea de a scrie.

Excelența este în ia pe care o port cu mare mare drag, și nu doar în simbolul pe care îl reprezintă, și anume autenticul românesc și feminin, ci este și în minuțiozitatea cu care a fost lucrată de acele doamne și domnițe în urmă cu câteva zeci de ani, este în grija extraordinară la detaliile care compun acest întreg minunat, DAR mai ales este în firescul cu care acele lucrătoare ale iei au înțeles să o lucreze. Adică, ele pur și simplu nu știau să lucreze altfel decât foarte bine, altfel decât excelent, pentru ele nu exista posibilitatea realizării unei lucrări de mântuială, cu motivele prost îmbinate, sau pur și simplu prost croită. Pur și simplu excelența le era în sânge, dar nu realizau acest lucru, pentru că pur și simplu li se părea firesc.

Excelența am mai întâlnit-o la Doamna mea învățătoare Rusu Rahila, un om care mie mi-a marcat destinul, un profesionist și un vizionar, care a făcut un învățământ de calitate bazat pe inteligențele multiple, fără să le numească astfel, dar aplicându-i-le principiile, atunci, în anii `80, când eu am fost elevă de învățământ primar.

Ceea ce mă duce către a doua componentă a calității și anume CALITATEA UMANĂ

Eu, personal nu pot disocia excelența de calitatea umană. Și mă refer aici nu doar la profunzimile legate de valori și credințe personale, chiar dacă știu cât de greu este să ne definim setul real de valori proprii.

Aici definiția este foarte simplă. Calitatea umană se referă, din punctul meu de vedere, pur și simplu la intenția care stă la baza tuturor acțiunilor întreprinse. Intenția, din punctul meu de vedere este în zona: Să fac bine! Dar, DACĂ NU POT FACE BINE, MĂCAR SĂ NU FAC RĂU!

Însă, trebuie să mai fac o precizare, cele 2 calități de până acum sunt interconectate, pentru a duce la excelență. Adică, indiferent de cât de ridicată este calitatea produsului/serviciului oferit, dacă nu este susținută și de calitatea umană, în timp se pierde percepția de excelență asupra sa. Și invers, oricât de ridicată ar fi calitatea umană aceasta nu poate compensa lipsa sau o calitate precară intrinsecă.

CALITATEA RELAȚIEI

Aceasta este a treia componentă a calității după definiția mea a excelenței. Adică, putem avea o calitate intrinsecă foarte ridicată și constantă în timp, o calitate umană de asemenea ridicată, dar dacă CHIMIE NU E, NIMIC NU E.

Sau, dacă este să-l cităm pe Sfântul Apostol Pavel, DACĂ DRAGOSTE NU AM, NIMIC NU SUNT.

Și, ca orice relație, dacă nu se menține, se pierde în timp, nu este un dat de la sine.

Concluzionând, excelența este CALITATE, cu cele trei forme ale sale și, mai ales, este o doleanță și aproape o nevoie firească a vieții în toate aspectele sale, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal.

Acest articol conține discursul susținut la conferința IASI Business Days pe 2 iulie 2015.

Anunțuri
Această intrare a fost publicată în Articole și etichetată , , pe de .

Despre catrinelzaharia

Catrinel Zaharia – Ec. MBA, Formator CNFPA, Trainer dezvoltare personală După o experiență de peste 15 ani în mediul de afaceri, din care 10 ani într-un sistem în care feminitatea este mai mult înghițită, decât pusă în valoare, respectiv sistemul bancar, după 8 ani de experiență de management a unor echipe diferite, am înțeles că a fi femeie este întotdeauna un atu atât timp cât conștientizezi, accepți și te bucuri de acest aspect.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s